Parcul Rozelor din Timișoara — exemplu de spațiu verde amenajat urban

România are una dintre cele mai explicite legislații din Europa privind suprafețele minime de spații verzi obligatorii în mediul urban. Cu toate acestea, aplicarea efectivă variază semnificativ de la un municipiu la altul, iar diferența dintre norma scrisă și realitatea din teren rămâne vizibilă în aproape orice oraș de dimensiuni medii.

Ce spune Legea nr. 24/2007

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților (republicată) stabilește că municipiile și orașele cu mai mult de 30.000 de locuitori trebuie să asigure cel puțin 26 m² de spații verzi per locuitor. Această valoare preia recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și coincide cu pragul minim din Planul de acțiune al UE pentru biodiversitate urbană.

Legea definește distinct tipurile de spații verzi:

  • Parcuri publice — suprafețe amenajate, accesibile publicului, cu vegetație, alei și dotări de odihnă
  • Grădini publice — suprafețe de maximum 1 ha cu funcție similară parcurilor
  • Scuaruri și fâșii plantate — zone verzi de dimensiuni mai mici, amplasate de regulă de-a lungul arterelor
  • Spații verzi aferente construcțiilor — curți, parcaje verzi, zone tampon industriale

Legea impune, de asemenea, că orice documentație de urbanism (PUG, PUZ) trebuie să includă un capitol dedicat spațiilor verzi, cu suprafețele propuse și sursele de finanțare pentru amenajare.

Situația reală în marile orașe

Un raport al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2023 arăta că niciun municipiu din România nu atingea în acel moment pragul de 26 m²/locuitor calculat conform definiției stricte din lege. Cele mai apropiate de prag erau Cluj-Napoca și Brașov, cu valori estimate între 17 și 19 m²/locuitor, în funcție de metodologia de calcul aplicată.

București, cel mai mare municipiu, înregistra oficial circa 8–10 m²/locuitor — sub norma minimă de 9 m² prevăzută de același act normativ pentru localitățile cu statut de municipiu reședință de județ. Discrepanța este parțial explicată de metodologiile diferite de inventariere: unele primării includ în calcul și zonele verzi private sau zonele tampon industriale neaccesibile publicului.

Diferența dintre suprafața declarată și suprafața efectiv accesibilă publicului reprezintă una dintre principalele surse de confuzie în evaluarea conformității cu Legea 24/2007.

Registrul spațiilor verzi

Același act normativ obliga autoritățile locale să întocmească și să actualizeze anual un Registru al spațiilor verzi. Acesta trebuia să conțină inventarul complet al suprafețelor verzi, starea lor de întreținere și evoluția în timp. La nivel național, conformarea cu această obligație rămâne parțială: potrivit datelor Curții de Conturi din 2022, mai puțin de 40% din unitățile administrativ-teritoriale cu obligativitate aveau registre actualizate.

Normativul NP 107/2022

Alături de Legea 24/2007, există Normativul pentru proiectarea spațiilor verzi urbane NP 107/2022, care detaliază cerințele tehnice de proiectare: lățimi minime ale fâșiilor plantate, specii recomandate pentru fiecare tip de amplasament, densități de plantare și cerințe de irigare. Normativul face referire și la rezistența la stres termic urban — un criteriu tot mai relevant în contextul caniculelor din ultimii ani.

Spre exemplu, NP 107/2022 recomandă o rată de acoperire cu coronament arboricol de minimum 30% din suprafața unui parc public, cu specii adaptate condițiilor locale. Speciile invazive, cum ar fi Ailanthus altissima (arborele cerului), sunt explicit contraindicate în plantările noi, deși rămân prezente în multe spații verzi existente.

Finanțare și acces la fonduri europene

Programul Operațional Regional 2021–2027 include o axă dedicată mobilității urbane durabile și infrastructurii verzi. Municipalitățile pot accesa fonduri pentru:

  • Amenajarea sau reabilitarea parcurilor publice
  • Crearea de noi suprafețe de spații verzi pe terenuri dezafectate
  • Infrastructura de irigare și mentenanță a vegetației
  • Coridoare verzi pentru mobilitate activă (ciclism, pietonal)

Autoritățile locale care nu au actualizat Registrul spațiilor verzi sau nu au un PUG aprobat în ultimii 5 ani pot întâmpina dificultăți în accesarea acestor fonduri, conform ghidurilor apelurilor de proiecte.

Referințe

Actualizat: 14 mai 2026